Cinci cuvinte în propoziție

De cacao tema. Cinci cuvinte în propoziție. Cu cealaltă am dat-o în bară. Cu personajul negativ. Şi eram mândră de prima propoziție. Aşa am învăţat la facultate. Începutul şi sfârşitul sunt esenţiale. Să rămână în mintea cititorului. Restul e umplutură. Dar asta era la reportaj… Cred că mă inhibă colegii. Par capabili şi talentaţi. Și nu stau rău cu imaginaţia.

Ce caut eu aici? A zis Iaru că suntem… Nu intră în cinci cuvinte. Toţi nefericiţi. M-a enervat treaba asta. Ce clişeu! Scriitori nefericiţi şi pictori săraci. Sine qua non. Poate de aia nu alunecă. Se poticneşte. Pentru că sunt fericită. Nu acum, în acest moment. Aşa, în general. 

Scrie în toate cărţile: eşti blocat? Scrie orice, numai scrie. 

La ce s-a gândit Florin? Ia să-i frec! Să le treacă aspiraţiile. 

Dacă tema e cu schepsis? Şi doar eu nu înţeleg. Mă fac de cacao. Să încerc să mă concentrez. În cinci cuvinte… Despre ce poţi scrie? Să gândesc structurat. Poate chiar să fac fişe:

• Dialog stupid la poştă. Subiect stupid şi insipid!
• Partidă de şah în parc. Cu pensionari antologici. Cu berea lânga ei. Dar eu nu joc şah. Deci îmi lipseşte limbajul. Şi timpul pentru research.
• Teatru absurd. Femeie absurdă – nu poţi!
• Copii în parc la joacă. Ce plictiseală.
• Un muribund

Parcă toc vinete. Poc! Poc! De cinci ori poc. Maxim! Sacadat ca marşul soldaţilor. Ca azi dimineaţă. Era drăguţ închizătorul de pluton. Sau de batalion. Mi-a zâmbit când l-am depăşit. Mama ei de treabă! Asta nu mă ajută acum. Îmi trebuie o structură. Şi consistenţă. De unde să le scot?

Oare putem scrie poezie? Nu că aş fi capabilă. Doar aşa, ipotetic. Ar trebui să reiau flautul. Nu excelam deloc. Dar măcar nu mă frustra.

Stupid. Am atâtea subiecte în cap. Reale şi interesante. În loc să mă ajute Iaru… Le-aş dezvolta frumos.

Şi temele ăstea. Cine are timp două zile? Cine n-are viaţă. Eu am una. Şi e bună. Şi bine structurată. Totul e organizat de mine. Totul e sub control. Şi funcţionează.

A expirat ora de scris. Trebuie să merg la grădi. Apoi cu Iulia la tenis. Şi după Ştefan la înot. Azi e ziua lui Antim. Noroc că l-am serbat. În weekend, că ies şase. Dar lui Iaru nu-i pasă. Şi de ce i-ar păsa? M-o fi selectat din milă. Altfel nu-mi explic. Ceilalţi au studii în domeniu. Başca şi cărţi publicate.

Să verific repede mailul. Poate a trimis cineva deja. Bine că nu. Mă inhibam mai tare.

Cred că miercuri voi lipsi. Nu particip la tema asta stupidă. Pot vedea înregistrarea întâlnirii. Voi spune că merg iar la teatru. Că am bilete de două luni. Doar Sibiul e oraş cultural! Sună bine, intelectual.

Să vedem tema următoare. Dacă nu-i place, spun că brusc plec în concediu. Nouă cuvinte, Iaru! Să te speli pe cap cu ele! Că eu m-am săturat.