Un autobuz hârbuit, un sat uitat, doi tineri. Provoc orice scriitor să scrie un roman folosind această triadă. Și vin cu un pariu. Că romanul realității bate orice ficțiune. Cine se prinde? Natalia who? Are un zâmbet de revistă glossy, e minionă, cu ochi de safir precum Marie din Pisicile Aristocrate. Când ridică dintr-o sprânceană subțire, toată lumea încremenește. Natalia e cameleonică. Vorbește concentrat și răspicat, folosind termeni abstracți, precum: sustenabilitate socială și ecologică, educație antreprenorială, comunitate vulnerabilă, inechitate socială. Dar atunci când vorbește cu copiii din Augustin folosește cuvinte simple și calde, vocea are o blândețe care mângâie. Cu răbdare nemărginită poate explica de cinci ori același lucru, dacă…